Da..stiu..o cronica de film nu prea are ce cauta pe un blog de turism, dar va asigur ca totul are o explicatie. Cu doua ore inainte de vizionarea filmului, citeam blogul lui Bradut Florescu (http://bradut-florescu.blogspot.com/) , fostul director de comunicare de la Realitatea, care si-a luat lumea in cap si a decis sa plece in Tailanda un an. Si ma gandeam, asa cum mi s-a intamplat tot anul, sa ii urmez exemplul , dar de cat curaj ai nevoie sa iei o astfel de decizie si cat de dificil trebuie sa fie sa renunti la tot confortul vietii de oras pentru a trai in natura. E adevarat in ultima perioada a trai in Bucuresti nu este nici pe departe confortabil, dar oricum e greu sa lasi orasul, de fapt viata de pana acum, in urma. Visam cu ochii deschisi, dar cu doza de frica de necunoscut care ma caracterizeaza, cat de frumos trebuie sa fie acolo, pe o plaja pustie. Ratiunea a invins, si am inchis blogul ca pe orice alta carte dupa ce o inchizi te intorci la lumea reala. Si am plecat la avanpremiera Avatar in format IMAX.
Vazusem deja trailerul si imi imaginam un SF cu fiinte albastre, pe care trebuia sa le suport aproape trei ore. Singurul motiv care m-a determinat sa vad filmul a fost ca era primul proiectat la IMAX.
Nu am de gand sa insir toata povestea, repetata la nesfarsit in cronicile de filme, dar Avatar este un film la care ma gandesc si azi si cu siguranta imi va ramane in minte mult timp. Si va asigur ca nu mi s-a mai intamplat de mult asta. Poate Le Concert, dar la un alt nivel. Filmul este exact ce trebuie – are actiune, efecte speciale, poveste de dragoste, personaje de care te indragostesti, idei la care te gandesti dupa, peisaje...Nu in stilul clasic, insa totul este incredibil.
Cameron a reusit sa ma tina cu sufletul la gura aproape trei ore, nu m-am plictisit deloc si am trait o data cu personajele. M-a fascinat grija pe care o aveau pentru natura, pentru orice fiinta de pe planeta, viata lor simpla, aproape primitiva, dar care ii facea fericiti. Da stiu, am o problema, dar dupa un an in care cuvantul la ordine a fost criza, in care autoritatile nu au lucruri mai bune de facut decat sa apara la televizor, am inceput sa visez la locuri linistite unde conteaza numai lucrurile cu adevarat importante. Toata ziua am cautat cronici pentru Avatar – unii preluasera din comunicatul oficial, altii povesteau filmul fara sa aduca o nota personala sau descalificau total productia. Am gasit totusi o cronica ce exprima perfect ceea ce simt, din LA Times
http://www.latimes.com/entertainment/news/la-et-avatar17-2009dec17,0,7823079.story
Mai mult, mi-am dat seama de un lucru - cu siguranta as putea trai pe o insula. Motiv pentru care am inceput sa fac research. Iata ce am descoperit.
Nu am de gand sa insir toata povestea, repetata la nesfarsit in cronicile de filme, dar Avatar este un film la care ma gandesc si azi si cu siguranta imi va ramane in minte mult timp. Si va asigur ca nu mi s-a mai intamplat de mult asta. Poate Le Concert, dar la un alt nivel. Filmul este exact ce trebuie – are actiune, efecte speciale, poveste de dragoste, personaje de care te indragostesti, idei la care te gandesti dupa, peisaje...Nu in stilul clasic, insa totul este incredibil.
Cameron a reusit sa ma tina cu sufletul la gura aproape trei ore, nu m-am plictisit deloc si am trait o data cu personajele. M-a fascinat grija pe care o aveau pentru natura, pentru orice fiinta de pe planeta, viata lor simpla, aproape primitiva, dar care ii facea fericiti. Da stiu, am o problema, dar dupa un an in care cuvantul la ordine a fost criza, in care autoritatile nu au lucruri mai bune de facut decat sa apara la televizor, am inceput sa visez la locuri linistite unde conteaza numai lucrurile cu adevarat importante. Toata ziua am cautat cronici pentru Avatar – unii preluasera din comunicatul oficial, altii povesteau filmul fara sa aduca o nota personala sau descalificau total productia. Am gasit totusi o cronica ce exprima perfect ceea ce simt, din LA Times
http://www.latimes.com/entertainment/news/la-et-avatar17-2009dec17,0,7823079.story
Mai mult, mi-am dat seama de un lucru - cu siguranta as putea trai pe o insula. Motiv pentru care am inceput sa fac research. Iata ce am descoperit.
Pink Sands Beach’s, Bahamas
Phi Phi Island, Tailanda
Anse Source D’Argent, La Dique, Seychells
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu